Hârtia făcută franjuri și povestea care a continuat: fondatorii Artesana, la Răzvan Exarhu
Pe biroul lui Daniel era o hârtie prin care anunța că renunță la proiectul viitoarei fabrici Artesana. O scrisese la calculator și o pregătise pentru a o trimite prin fax. După trei ani de căutări pentru finanțare, ajunsese la ultimul termen. A mai lăsat-o, totuși, pe birou. O zi, două.
Apoi a sunat telefonul. Banca aprobase finanțarea. Daniel a rupt hârtia. A făcut-o franjuri, iar povestea Artesana a continuat.
Alina și Daniel Donici, fondatorii Artesana, au povestit acest episod în podcastul lui Răzvan Exarhu, „Ac de Siguranță – pe pozitiv”. Conversația a adus laolaltă începuturile fabricii de lactate din Tecuci, bucuria lucrului bine făcut și încrederea pe care doi oameni și-o pot da unul altuia atunci când construiesc ceva împreună.
O zi în plus pentru un proiect în care credeau
În 2008, Alina și Daniel depuseseră proiectul pentru fabrică. Finanțarea care le permitea să înceapă construcția a venit abia în 2011. Între aceste două momente au fost drumuri la bănci, modificări ale proiectului și multă așteptare. Hârtia rămasă pe birou surprinde ceva din felul lor de a privi lucrurile: disponibilitatea de a mai căuta o posibilitate, chiar și atunci când răspunsurile de până atunci fuseseră nefavorabile.
În conversația cu Răzvan Exarhu, Daniel vorbește despre o abilitate învățată pe parcurs: să caute soluții în orice situație. Au existat momente în care au fost nevoiți să schimbe direcția, să învețe din mers și să accepte că planul inițial avea nevoie de ajustări. Încrederea în ceea ce voiau să facă le-a dat un motiv să continue această căutare.
Alina Donici și energia din spatele lui „se poate”
Ideea fabricii a pornit de la o brânză maturată de capră pe care Daniel o descoperise în Spania. Gustul i-a rămas în minte, împreună cu gândul că ar putea face un asemenea produs și acasă, în România. Pentru Alina, propunerea venea cu o schimbare importantă de traseu. Se pregătise pentru o carieră în diplomație, iar întoarcerea la Tecuci pentru a construi o fabrică de lactate nu făcea parte din planurile ei.
Au început însă cu un pas pe care îl puteau face: să scrie proiectul. Apoi aveau să vadă ce urmează. Alina spune că răspunde bine la provocări și că un „nu se poate” îi trezește dorința de a găsi o cale. Această energie se întâlnește cu felul mai așezat al lui Daniel. El vine cu idei și inițiază proiecte; ea are puterea de a le urmări și de a le duce mai departe. Diferențele dintre ei au devenit o resursă în construirea Artesana.
Bucuria de a vedea primul iaurt Artesana la raft
Unul dintre cele mai frumoase episoade ale conversației este amintirea primei listări la Auchan. Alina și Daniel s-au fotografiat în fața raftului. Mai întâi au făcut poze iaurtului. Apoi s-au fotografiat împreună cu el. Apoi, pe rând. Alina își amintește că s-au bucurat ca doi copii care primiseră prima ciocolată.
În borcanul acela de sticlă vedeau munca lor ajunsă, în sfârșit, la oamenii pentru care o făceau. Alina povestește deschis și despre începuturi: au avut un vis, intenții bune și dorința de a face produse pe care să le ofere propriilor copii. Au învățat, s-au inspirat și au încercat să ducă mai departe, cât mai bine, ceea ce le plăcuse atât de mult.
Lapte neomogenizat și grija de a păstra ceea ce contează
Discuția ajunge firesc și la produsele Artesana: laptele neomogenizat, stratul de smântână care se ridică la suprafață, iaurtul fermentat în borcanul de sticlă. Daniel explică faptul că fabrica inițială fusese gândită pentru brânzeturi artizanale, pentru care nu aveau nevoie de omogenizator. Când au început să producă mai mult iaurt, au lucrat cu laptele în aceeași fabrică. Pe parcurs, au înțeles cât de mult conta această particularitate pentru gustul și identitatea produselor.
Astăzi, laptele minim procesat și ambalarea în sticlă sunt parte din felul în care Artesana își face lactatele. Iar stratul de smântână, vizibil la suprafață, spune ceva foarte concret despre laptele neomogenizat din sticlă.
Aceeași grijă se regăsește în conversațiile cu cei care cumpără produsele. Alina vorbește despre răbdarea de a răspunde la întrebări, de a explica și de a asculta. Mesajele primite de la clienți le aduc, la rândul lor, energie și bucurie. Printre cele mai frumoase cuvinte pe care le-au primit sunt și cele mai simple: „Mulțumim că existați.”
Oamenii care le sunt ac de siguranță
Spre final, Răzvan Exarhu îi întreabă care este propriul lor „ac de siguranță”: acel sprijin care îi ajută să treacă peste un moment dificil.
Pentru Alina, răspunsul începe cu Daniel și copiii. Continuă cu fabrica, cu timpul petrecut în secție, printre colegi, cu întrebările despre cum le este și cu încercarea de a-i ajuta.
Pentru Daniel, răspunsul este Alina.
La începutul conversației, ea povestește că au încercat să nu cadă amândoi deodată: când unuia îi era greu, celălalt îl ridica. În familie, copiii îi readuceau la lucruri simple: timpul petrecut împreună, un joc, o construcție din Lego. Acolo își regăseau liniștea și perspectiva.
Poate că de aici vine și optimismul care se simte în conversația lor cu Răzvan Exarhu. Din încrederea în oamenii apropiați, din bucuria unui produs reușit și din obiceiul de a mai căuta o soluție.
Înainte să existe prima fabrică Artesana, a existat o hârtie de renunțare lăsată pe birou. Daniel a rupt-o, iar proiectul a putut merge mai departe. Astăzi, povestea acelui gest se regăsește în tot ce au construit împreună.
Iulian Donici este expert în PR și marketing digital cu o experiență vastă în comunicare și dezvoltarea de strategii de brand, activând în MarComm din anul 2006. Ca PR Manager la Artesana, încă de la înființare, a jucat un rol esențial în creșterea companiei. A coordonat campanii de PR, media și digital marketing, contribuind la creșterea brandului Artesana. Vezi profilul complet
Conectează-te cu Iulian pe Linkedin
- Hârtia făcută franjuri și povestea care a continuat: fondatorii Artesana, la Răzvan Exarhu - 23 octombrie 2026
- Ce înseamnă că laptele este minim procesat? - 13 octombrie 2026
- Artesana revine la SIAL Paris! Les artisans roumains du lait se întorc în capitala mondială a inovației alimentare! - 13 octombrie 2026
Întrebări frecvente despre povestea Artesana și podcastul cu Răzvan Exarhu
Alina și Daniel Donici sunt fondatorii Artesana, producătorul de lactate artizanale din Tecuci. Au pornit de la dorința de a face în România o brânză de capră descoperită de Daniel în Spania și au construit, pas cu pas, o gamă de lactate din lapte minim procesat.
Fondatorii Artesana au fost invitații lui Răzvan Exarhu la podcastul „Ac de Siguranță – pe Pozitiv”. Au vorbit despre începuturile afacerii, încrederea dintre ei, familie și bucuria de a face produse apreciate de oameni.
După trei ani de căutări pentru finanțarea fabricii, Daniel pregătise un document prin care anunța renunțarea la proiect. L-a mai lăsat pe birou o zi-două, înainte de a-l trimite prin fax. Între timp, a primit vestea că banca aprobase finanțarea. A rupt hârtia, iar proiectul Artesana a continuat.
Ideea a pornit de la o brânză maturată de capră pe care Daniel a gustat-o în Spania. Impresionat de gustul ei, a vrut să facă un asemenea produs și în România. Împreună cu Alina, a început să pregătească proiectul unei fabrici în Tecuci.
Din povestea lor reiese că optimismul se construiește prin căutarea soluțiilor, adaptare și sprijin reciproc. Au schimbat planuri atunci când a fost nevoie și au învățat din experiență, păstrându-și încrederea în produsele pe care voiau să le facă.
Daniel povestește că îi place să imagineze și să inițieze proiecte, iar Alina are energia și perseverența de a le duce mai departe. Ea spune că au încercat să nu se lase copleșiți amândoi în același timp: când unuia îi era greu, celălalt îl sprijinea.
Prima listare la Auchan a fost un moment de mare bucurie. Alina și Daniel au fotografiat iaurtul de pe raft, apoi s-au fotografiat împreună cu el și, pe rând, fiecare. Pentru ei, era confirmarea că munca lor ajunsese la mai mulți consumatori.
Fabrica inițială fusese proiectată pentru brânzeturi artizanale, fără a avea nevoie de omogenizator. Când au început să producă iaurt, au păstrat acest mod de lucru și au apreciat particularitățile produsului obținut. În laptele neomogenizat, grăsimea se poate ridica la suprafață, formând stratul de smântână caracteristic.
Alina și Daniel spun că mesajele clienților le aduc bucurie și încredere în ceea ce fac. Întrebările și observațiile primite sunt și ocazii de a asculta, de a explica particularitățile produselor și de a păstra o legătură directă cu oamenii care le aleg.
Pentru Alina, sprijinul vine din relația cu Daniel și copiii, dar și din timpul petrecut în fabrică, alături de colegi. Pentru Daniel, „acul de siguranță” este Alina, cea alături de care a transformat ideea inițială în ceea ce este astăzi Artesana.
Citește în continuare
Ți-a plăcut acest articol? Mai avem multe să-ți povestim.
Abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom ține la curent cu cele mai recente știri despre noi și evenimente pe care le organizăm.
Promitem și ne angajăm, conform politicii noastre de confidențialitate, să nu trimitem mesaje nesolicitate și nici nu împărtășim adresa ta cu altcineva. Și te poți dezabona oricând.
