Femeie consumând alimente ultraprocesate în exces (burger, carne prăjită, gogoși) 

Alimentele ultraprocesate cresc riscul de moarte prematură: De ce lactatele artizanale și minim procesate sunt alegerea mai sănătoasă?

Trăim într-o epocă în care mâncarea e mai accesibilă ca niciodată, dar nu neapărat mai sănătoasă. Alimentele ultraprocesate au devenit parte din rutina zilnică a multora, dar cercetătorii ne reamintesc că această comoditate vine cu un preț. Un studiu recent sugerează că un consum ridicat de alimente ultraprocesate poate crește riscul de deces prematur.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate?

Conceptul de alimente ultraprocesate își are originea în sistemul de clasificare NOVA, dezvoltat de cercetătorii brazilieni de la Universitatea din São Paulo. Acest sistem grupează alimentele în patru categorii, în funcție de intensitatea procesării industriale la care sunt supuse în timpul fabricării.[1]

Prima categorie include alimentele neprocesate sau minim procesate, adică cele în starea lor naturală sau care au suferit modificări minore fără adaos de ingrediente (ex: fructele, legumele, laptele, peștele, leguminoasele, ouăle, nucile și semințele). A doua categorie cuprinde ingredientele procesate, cum ar fi sarea, zahărul și uleiurile, care sunt utilizate la prepararea altor alimente și nu sunt consumate de sine stătătoare. Alimentele procesate formează a treia categorie și sunt rezultatul combinării alimentelor din primele două grupe, fiind transformate prin metode similare celor folosite în bucătărie, incluzând gemul, murăturile, conservele și pâinea de casă.[1]

Alimentele ultraprocesate constituie a patra categorie și se disting prin prezența a numeroase ingrediente care nu se găsesc în mod obișnuit în bucătării, alături de aditivi precum conservanți, emulgatori, îndulcitori și arome artificiale, având adesea un termen de valabilitate extins. Ceea ce este îngrijorător este faptul că alimentele ultraprocesate domină din ce în ce mai mult peisajul alimentar global. În țări cu venituri ridicate precum SUA și Marea Britanie, ele reprezintă deja peste 50% din aportul energetic zilnic, iar tendința de creștere a consumului este alarmantă și în țările cu venituri medii.[1]

Legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul de mortalitate prematură: ce spun cercetătorii?

Alimentele ultraprocesate au fost adesea subiectul cercetărilor, cu un focus deosebit asupra efectelor pe care le au asupra sănătății umane. Totuși, există un dezacord în rândul experților cu privire la motivul pentru care alimentele ultraprocesate sunt asociate cu o sănătate precară. Unii se întreabă dacă acest lucru se datorează procesării propriu-zise sau faptului că oamenii aleg alimente bogate în grăsimi, zahăr și sare, în loc de opțiuni mai nutritive.[2]

Un studiu intitulat „Premature Mortality Attributable to Ultraprocessed Food Consumption in 8 Countries”, recent publicat în American Journal of Preventive Medicine, consolidează un corp tot mai mare de dovezi care asociază consumul de astfel de alimente cu importante efecte negative asupra sănătății noastre.

Studiul coordonat de Nilson și colaboratorii a avut ca obiectiv estimarea ponderii deceselor premature (la persoane cu vârste între 30 și 69 de ani) care pot fi atribuite consumului de alimente ultraprocesate. Cercetarea s-a bazat pe o analiză complexă a datelor din studii naționale reprezentative privind dietele și mortalitatea din opt țări cu niveluri variate de consum de alimente ultraprocesate: Australia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Mexic, Marea Britanie și Statele Unite.[2]

Rezultatul central al studiului este identificarea unei relații liniare de tip doză-răspuns: pentru fiecare creștere cu 10% a ponderii alimentelor ultraprocesate în aportul energetic zilnic total, riscul de mortalitate din toate cauzele crește cu aproximativ 2.7% până la 3%. Această corelație se traduce în estimări alarmante privind mortalitatea prematură atribuibilă alimentelor ultraprocesate, variind de la 4% în țări cu consum relativ redus (precum Columbia) până la 14% în țări cu consum foarte ridicat (precum SUA și Marea Britanie). Doar în Statele Unite, se estimează că peste 124.000 de decese premature anual ar putea fi prevenite prin reducerea consumului acestor alimente. Faptul că riscul crește proporțional cu consumul sugerează că orice reducere a aportului de alimentele ultraprocesate, oricât de mică, ar putea avea beneficii cuantificabile pentru sănătate, oferind o perspectivă mai realistă decât eliminarea totală, adesea dificil de realizat.[2]

Mecanismele prin care alimentele ultraprocesate ar putea afecta negativ sănătatea sunt complexe și par să depășească simpla prezență a ingredientelor critice în exces (zahăr, sare, grăsimi nesănătoase). Cercetătorii subliniază rolul procesării industriale în sine, care modifică structura fizică a alimentelor și implică utilizarea extensivă a aditivilor artificiali (coloranți, emulgatori, îndulcitori, potențiatori de aromă).[2]

Criticile aduse studiului și limitările metodologice

Deși studiul face lumină asupra unor posibile riscuri asociate cu consumul de alimente ultraprocesate, există unele rezerve în ceea ce privește interpretarea și aplicabilitatea rezultatelor sale. Experții au subliniat limitările metodologice, în special natura observațională a datelor, care permite identificarea asocierilor, dar nu stabilirea unei cauze directe. Factorii de confuzie, cum ar fi alte comportamente sau condiții socio-economice, ar putea influența rezultatele.[3]

De asemenea, metoda de estimare a numărului de decese „prevenibile” prin eliminarea alimentelor ultraprocesate a fost considerată nerealistă, bazându-se pe o populație teoretică inexistentă. Experții sugerează concentrarea mesajelor de sănătate publică pe beneficiile concrete ale reducerii consumului de alimente ultraprocesate, mai degrabă decât pe cifre teoretice. Sistemul de clasificare NOVA, utilizat în studiu, a fost criticat pentru categoriile largi și definițiile potențial arbitrare, care ar putea crea confuzie.[3]

În ciuda limitărilor, experții sunt de acord că studiul, alături de alte cercetări similare, reprezintă un semnal de alarmă. Consistența rezultatelor observate în diverse populații sugerează un potențial risc asociat consumului ridicat de alimente ultraprocesate. Totuși, mai multe cercetări sunt necesare pentru a confirma aceste constatări și pentru a determina o legătură cauzală între alimentele ultraprocesate și mortalitatea prematură.[3]

De ce lactatele artizanale și minim procesate sunt alegerea mai sănătoasă?

Femeie de vârstă mijlocie ținând un pahar cu lapte în mână, luând un mic dejun sănătos după antrenamentul de fitness de dimineață acasă.

Chiar și după sublinierea acestor limite, concluziile studiului sunt consistente cu recomandările nutriționiștilor de a reduce cât mai mult consumul de alimente ultraprocesate. În locul acestora, se recomandă alegerea produselor neprocesate sau minim procesate, care păstrează mai multe substanțe nutritive și nu conțin aditivi nesănătoși.[4]

Iar dacă ne referim strict la lactate, pentru noi, acest studiu nu face altceva decât să confirme încă o dată ceea ce știam deja: lactatele artizanale și minim procesate sunt întotdeauna cea mai bună alegere. Nu doar pentru că au acel gust autentic, proaspăt, care ne aduce aminte de copilărie, ci și pentru își păstrează toate calitățile naturale care au făcut să devină o componentă atât de importantă a unei alimentații sănătoase și echilibrate.[5]

Fie că vorbim despre lapte de vacă, de produse lactate fermentate, cum sunt iaurtul, sana sau kefirul, de cremă de brânză ori de brânzeturi maturate, ne-am asigurat dintotdeauna că în frigiderele și pe masa celor care ne aleg ajunge doar ce e mai bun: lapte și produse din lapte integral, neomogenizat, nestandardizat, pasteurizat la temperatură blândă, fără aditivi, conservanți sau lapte praf.

În ciuda limitărilor inerente studiilor observaționale, concluzia principală a acestui studiu este un semnal de alarmă important. Asocierea dintre consumul ridicat de alimente ultraprocesate și riscul crescut de moarte prematură sugerează că alegerile noastre alimentare au un impact profund asupra sănătății noastre pe termen lung. Pentru noi, ca producători de lactate artizanale și minim procesate, acest studiu reafirmă importanța misiunii noastre de a oferi alternative sănătoase și autentice. Încurajăm consumatorii să fie conștienți de ceea ce mănâncă, să citească etichetele cu atenție și să opteze pentru alimente cât mai puțin procesate, care păstrează bogăția nutrițională oferită de natură.

Surse:

  1. Monteiro, Carlos A, et al. „Ultra-Processed Foods: What They Are and How to Identify Them”, Public Health Nutrition, vol. 22, no. 5, 12 Feb. 2019, pp. 936–941, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10260459/, https://doi.org/10.1017/s1368980018003762. Accesat la 29 Apr. 2025.
  2. Nilson, Eduardo A.F., et al. „Premature Mortality Attributable to Ultraprocessed Food Consumption in 8 Countries”, American Journal of Preventive Medicine, Apr. 2025, www.ajpmonline.org/article/S0749-3797(25)00072-8/fulltext, https://doi.org/10.1016/j.amepre.2025.02.018. Accesat la 29 Apr. 2025.
  3. „Expert Reaction to Study Looking at Ultra-Processed Food Consumption and Premature Deaths”, Science Media Centre, 2025, www.sciencemediacentre.org/expert-reaction-to-study-looking-at-ultra-processed-food-consumption-and-premature-deaths/. Accesat la 29 Apr. 2025.
  4. „Processed Foods and Health”, The Nutrition Source, 24 June 2019, nutritionsource.hsph.harvard.edu/processed-foods/. Accesat la 29 Apr. 2025.
  5. „Dairy”, The Nutrition Source, 19 Oct. 2020, nutritionsource.hsph.harvard.edu/dairy/. Accesat la 29 Apr. 2025.
Iulian Donici

Ți-a plăcut acest articol? Mai avem multe să-ți povestim. 

Abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom ține la curent cu cele mai recente știri despre noi și evenimente pe care le organizăm.  

Promitem și ne angajăm, conform politicii noastre de confidențialitate, să nu trimitem mesaje nesolicitate și nici nu împărtășim adresa ta cu altcineva. Și te poți dezabona oricând. 

Distribuie articolul

Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile. Citește mai multe pe pagina „Politica noastră de confidențialitate”

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.

Cookie-uri terțe

Acest site web folosește Google Analytics pentru a colecta informații anonime, cum ar fi numărul de vizitatori ai site-ului și cele mai populare pagini. Păstrarea acestui cookie activat ne ajută să ne îmbunătățim site-ul.

×