Echipament de pasteurizare a laptelului intr-o fabrica de lactate

Lapte UHT vs. lapte pasteurizat: care sunt diferentele si beneficiile?

Vrei să știi de ce laptele UHT poate sta pe raft mai mult decât cel pasteurizat? Sau poate te întrebi dacă procesul de pasteurizare afectează gustul și valoarea nutritivă a laptelui? În acest articol, îți vom dezvălui secretele din spatele celor două tipuri de lapte și te vom ajuta să faci cea mai bună alegere pentru familia ta!

Ce înseamnă lapte UHT?

Laptele UHT sau ultrapasteurizat este laptele obținut în urma unui proces de sterilizare ce implică încălzirea acestuia la temperaturi foarte ridicate (între 135 și 150 de grade Celsius), timp de 1 până la 4 secunde. Scopul acestui proces este de a distruge microorganismele patogene și enzimele care pot altera laptele și afecta sănătatea consumatorului.[1]

Avantajele și dezavantajele laptelui UHT

Cel mai important avantaj al laptelui UHT (și cel mai cunoscut) se referată la durată de valabilitate a acestuia. Termenul de valabilitate al laptelui UHT poate ajunge până la 12 luni, deși, în practică, este consumat mult mai devreme. Un alt avantaj important constă în faptul că poate fi depozitat la temperatura camerei înainte de deschidere, ceea ce îl face extrem de convenabil pentru stocare și transport.[1][2]

În ceea ce privește dezavantajele laptelui UHT, trebuie spus că, deși procesul de sterilizare nu alterează semnificativ valorile nutritive ale laptelui, unele vitamine pot fi parțial distruse. Acest lucru poate avea un impact asupra beneficiilor nutriționale ale laptelui. În plus, gustul poate reprezenta și el un dezavantaj pentru unii consumatori. Laptele UHT poate avea un gust ușor caramelizat sau „gătit” datorită procesului de sterilizare la temperaturi înalte.[1][2]

Ce înseamnă lapte pasteurizat?

Lapte turnat din carafa in pahar

Laptele pasteurizat este laptele obținut printr-un proces de tratare termică ce implică încălzirea sa la o temperatură specifică pentru o perioadă determinată.[1] Din acest punct de vedere, putem vorbi despre mai multe tipuri de lapte pasteurizat:

  • Pasteurizarea la temperatură joasă (sau de durată) se realizează la temperaturi cuprinse între 63-65°C, pentru o perioadă de 20-30 de minute.
  • Pasteurizarea la temperatură mijlocie se efectuează la temperaturi de 71-74°C, cu o durată de 20-40 de secunde.
  • Pasteurizarea la temperatură înaltă presupune încălzirea la cel puțin 85°C, timp de 10-20 de secunde.
  • Pasteurizarea la temperatură ultra-înaltă (utilizată pentru laptele UHT) se face la temperaturi de 135-150°C, pentru o perioadă de 2-6 secunde.

În cazul laptelui proaspăt Artesana, am optat pentru o pasteurizare mai „blândă” a laptelui, de până la 90°C.[1] Pentru unele rețete însă, pasteurizarea se face la o temperatură și mai joasă de atât.

Rolul pasteurizării este acela de a asigura siguranța consumatorului. Laptele nepasteurizat poate conține bacterii periculoase, cum ar fi Salmonella, E. coli și Listeria, care pot cauza boli grave sau chiar mortale. Prin pasteurizarea laptelui, aceste bacterii patogene sunt eliminate, făcând laptele sigur pentru consum.[1]

Avantajele și dezavantajele laptelui pasteurizat

Laptele pasteurizat de vacă sau de capră s-a dovedit a fi o alegere preferată pentru mulți consumatori, datorită faptului că păstrează o cantitate mai mare de nutrienți și vitamine comparativ cu laptele UHT. Procesul de pasteurizare este mai puțin agresiv decât tratamentul UHT. Astfel, laptele pasteurizat menține într-o mai mare măsură calitățile nutritive naturale ale laptelui. În plus, gustul laptelui pasteurizat este considerat mai natural și mai proaspăt, fiind astfel mai apreciat de consumatori.[1]

Cu toate acestea, laptele pasteurizat are și câteva dezavantaje. Unul dintre cele mai semnificative este durata de viață mai scurtă comparativ cu laptele UHT. În plus, laptele pasteurizat trebuie să fie păstrat la frigider și consumat în câteva zile după deschidere, pentru a evita alterarea sa și dezvoltarea bacteriilor. Acest lucru poate fi un inconvenient pentru persoanele care nu consumă lapte în cantități mari.[1]

Principalele diferențe dintre laptele UHT și laptele pasteurizat

După cum am văzut și mai sus, principalele diferențe dintre laptele UHT și laptele pasteurizat sunt următoarele:

  • procesul de obținere – laptele UHT este încălzit la temperaturi foarte ridicate timp de 1-4 secunde, în timp ce laptele pasteurizat este încălzit la o temperatură mai blândă, între 63 și 85 de grade Celsius, pentru o perioadă cuprinsă între 15 secunde și 30 de minute (în funcție de tipul de pasteurizare folosit);
  • termenul de valabilitate – laptele UHT poate fi păstrat până la 12 luni, în timp ce laptele pasteurizat are, de regulă, o durată de valabilitate de câteva săptămâni; este de menționat că aceste termene de valabilitate sunt valabile doar pentru produsele care nu au fost deschise și au fost păstrate în condițiile indicate de producător; după deschidere, laptele, indiferent de tip, trebuie consumat în câteva zile;
  • condițiile de păstrare – laptele UHT nu necesită refrigerare înainte de a fi desigilat și poate fi păstrat fără probleme la temperatura camerei; laptele pasteurizat, pe de altă parte, trebuie ținut în frigider;
  • valoarea nutritivă – ambele tipuri de lapte își păstrează majoritatea nutrienților, dar procesul UHT poate duce la o ușoară reducere a unor vitamine.[1][2]

Beneficiile consumului de lapte

Laptele, fie că vorbim despre cel de vacă ori de capră sau despre un alt tip de lapte, este o sursă excelentă de vitamine și minerale esențiale pentru sănătatea noastră. Este recunoscut ca fiind o sursă excelentă de calciu, un mineral esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților. Mai conține însă și alte vitamine și minerale importante, inclusiv vitamina B12, magneziu, potasiu, fosfor și vitamina B2. Potasiul, de exemplu, este un mineral care ajută la reglarea tensiunii arteriale, iar vitamina B12 este importantă pentru producerea de globule roșii și pentru funcționarea sistemului nervos.[2][3]

De asemenea, laptele conține proteine de înaltă calitate, necesare pentru creșterea și repararea țesuturilor musculare. În plus, laptele poate contribui la menținerea hidratării optime a organismului. Conținutul de electroliți din lapte poate ajuta la refacerea pierderilor de lichide după activitatea fizică intensă.[2][3][4]

Atât laptele UHT, cât și cel pasteurizat oferă beneficii distincte, iar alegerea între cele două depinde de stilul tău de viață și de preferințele personale. Laptele UHT este soluția ideală pentru o durată de valabilitate îndelungată și flexibilitate, în timp ce laptele pasteurizat rămâne favoritul pentru cei care caută o experiență mai autentică și un conținut nutritiv mai bine conservat. Indiferent de alegere, ambele variante sunt sigure și sănătoase pentru consum.

Bibliografie:

  1. Melini, Francesca, et al. „Raw and Heat-Treated Milk: From Public Health Risks to Nutritional Quality”, Beverages, vol. 3, no. 4, 7 Nov. 2017, p. 54, www.mdpi.com/2306-5710/3/4/54, https://doi.org/10.3390/beverages3040054. Accesat la 6 Dec. 2024.
  2. Newell, Tamara. „Health Benefits of Milk”, WebMD, 19 Nov. 2020, www.webmd.com/diet/health-benefits-milk. Accesat la 6 Dec. 2024.
  3. Atli Arnarson BSc, PhD. „Milk 101: Nutrition Facts and Health Effects”, Healthline, 25 Mar. 2019, www.healthline.com/nutrition/milk. Accesat la 6 Dec. 2024.
  4. Preiato, Daniel. „Should You Drink Milk If You’re Dehydrated?”, Healthline, 16 Apr. 2021, www.healthline.com/nutrition/milk-for-dehydration. Accesat la 6 Dec. 2024.
Iulian Donici
Ultimele postari ale lui Iulian Donici (vezi toate)

Ți-a plăcut acest articol? Mai avem multe să-ți povestim. 

Abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom ține la curent cu cele mai recente știri despre noi și evenimente pe care le organizăm.  

Promitem și ne angajăm, conform politicii noastre de confidențialitate, să nu trimitem mesaje nesolicitate și nici nu împărtășim adresa ta cu altcineva. Și te poți dezabona oricând. 

Distribuie articolul

×