Tot ce trebuie să știi despre laptele A1 și A2: diferențe, beneficii și riscuri
Laptele: o băutură simplă, nu-i așa? Ei bine, s-ar putea să fii surprins să afli că există mai multe tipuri de lapte decât ai crede. Nu, nu ne referim la diversele tipuri de lapte animal sau vegetal ori la lapte integral vs lapte degresat, ci la laptele A1 și A2. Te întrebi care sunt diferențele dintre ele și de ce au stârnit interesul atât al cercetătorilor, cât și al consumatorilor? Hai să descoperim împreună!
Care este diferența între laptele A1 și laptele A2?
Diferența fundamentală între laptele A1 și laptele A2 este dată de prezența uneia dintre principalele proteine din lapte, beta-cazeina. Concret, laptele A1 conține o variantă de beta-cazeina numită A1, în timp ce laptele A2 conține exclusiv beta-cazeina A2.[1][2]
În general, laptele A1 provin de la rase de vaci originare din nodul Europei, cum ar fi Holstein, Friesian sau Ayrshire, în timp ce beta-cazeina A2 se găsește în laptele provenit de la rase de vaci cum ar fi Guernsey, Jersey, Charolais și Limousin.[2]
Ce sunt proteinele A1 și A2?
Pentru a înțelege mai bine ce sunt proteinele A1 și A2, trebuie să știi câte ceva despre proteinele din laptele de vacă. Acestea se împart în două categorii principale: cazeina și zerul. Cazeina constituie aproximativ 80% din totalul proteinelor din lapte, fiind deosebit de importantă pentru valoarea nutritivă a acestuia. Unul dintre principalele tipuri de cazeină este beta-cazeina despre care vorbeam mai sus, care este a doua cea mai abundentă proteină din lapte. De-a lungul timpului, au apărut diverse variante, 12 mai exact, ale beta-cazeinei, dintre care A1 și A2 sunt cele mai frecvente. Între aceste două variante există o diferență mică, dar semnificativă: o mică variație a structurii la nivelul secvenței de aminoacizi.[1]
În varianta A1, la poziția 67 în lanțul proteic, se găsește aminoacidul histidina, în timp ce în varianta A2, la aceeași poziție, se găsește prolina. Această schimbare minoră are implicații majore asupra felului în care proteina este procesată în timpul digestiei.[1]
Ce se spune despre laptele A1?
Discuțiile despre laptele A1 se axează în principal pe modul în care organismul digeră beta-cazeină A1 și pe peptidul bioactiv rezultat, BCM-7 (beta-cazomorfina-7). Mai exact, unele studii au asociat BCM-7 cu probleme digestive, inflamații intestinale și risc crescut de anumite afecțiuni, inclusiv diabet de tip 1, boli cardiovasculare și autism.[1][3]
Totuși, trebuie menționat că aceste studii nu oferă dovezi concludente și că multe dintre ele au fost efectuate pe animale sau pe un număr limitat de participanți umani. Comunitatea științifică nu a ajuns încă la un consens, iar EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) a concluzionat că nu există suficiente dovezi pentru a considera laptele A1 dăunător.[7]
Care sunt beneficiile potențiale ale laptelui A2?
În comparație cu proteina A1, structura proteinei A2 se aseamănă mai mult cu cea a laptelui matern, precum și cu cea a laptelui provenit de la capre, oi și bivolițe.[4]
Laptele A2 a intrat în atenția cercetătorilor și consumatorilor datorită potențialelor sale beneficii asupra sistemului digestiv. Conform unor studii, persoanele care au probleme digestive după consumul de lapte obișnuit (care conține ambele tipuri de beta-cazeină: A1 și A2), pot tolera mai bine laptele A2, în sensul că apar mai puține simptome de tipul balonării, gazelor sau crampele abdominale.[2][4][5][6]
Totuși, este esențial de menționat că cercetările în acest domeniu sunt încă în curs de desfășurare, iar studii mai ample și riguroase pe subiecți umani sunt necesare pentru a confirma aceste efecte.
Cum se produce laptele A2?
Laptele A2 nu este modificat genetic și nici nu suferă procese chimice. Diferența constă în selecția vacilor care produc exclusiv acest tip de proteină. Producătorii de lapte A2 identifică vacile prin teste genetice și le separă de cele care produc și proteina A1. Astfel, laptele colectat provine doar de la vaci A2, fiind etichetat ca atare.[2][4]
Interesant de știut: Inițial, toate vacile produceau lapte cu beta-cazeină A2. Cu timpul, în urma unor mutații genetice apărute în rasele de vaci, a apărut și varianta A1.
Riscuri și considerații
Este important de reținut că majoritatea studiilor care sugerează existența anumitor beneficii asociate cu consumul de lapte A2 sau efecte negative ale laptelui A1 sunt realizate pe animale sau pe grupuri mici de oameni. Sunt necesare studii clinice ample, bine concepute și controlate, efectuate pe populații diverse, pentru a confirma aceste beneficii sau riscuri la oameni. Mulți oameni consumă lapte ce conține atât A1, cât și A2 fără a experimenta probleme digestive sau alte efecte negative asupra sănătății.[2][4]
Ține de asemenea cont de faptul laptele A2 nu este o soluție magică pentru intoleranța la lactoză. Intoleranța la lactoză este generată de o deficiență a unei enzime numite lactază, care este necesară pentru a descompune lactoza, un zahăr găsit în lapte. Sensibilitatea la proteinele din lapte, în schimb, reprezintă o problemă diferită. Dacă ai probleme digestive după ce consumi lapte, este indicat să te adresezi unui medic pentru un diagnostic corect și pentru elaborarea unui plan adecvat de gestionare a situației.[2][4]
În ceea ce privește valorile nutriționale, laptele A2 este foarte similar cu cel obișnuit. Conține aceleași cantități de calciu, proteine, vitamine (cum ar fi vitamina D și B12) și grăsimi. Din acest motiv, beneficiile potențiale ale laptelui A2 se bazează mai degrabă pe o posibilă îmbunătățire a digestiei pentru anumite persoane, decât pe un profil nutrițional superior.[2][4]
Nu în ultimul rând, costul este un alt aspect care merită luat în considerare. Laptele A2 este adesea mai costisitor decât cel obișnuit, deoarece presupune o selecție specifică a raselor de vaci sau testarea genetică a acestora pentru a asigura producția de lapte ce conține exclusiv beta-cazeină A2.
Cum să alegi între laptele A1 și A2? Ascultă-ți corpul
Alegerea între laptele A1 și A2 poate fi influențată de mai mulți factori, cel mai important fiind cum reacționează corpul tău la fiecare. Dacă observi că te confrunți cu disconfort digestiv după ce consumi lapte, ar putea fi util să încerci laptele A2. Monitorizează cu atenție reacția corpului tău și notează orice schimbări în simptome.
Decizia finală de a alege între lapte A1 și A2 este una personală și trebuie să se bazeze pe informații corecte și pe înțelegerea diferențelor și a potențialelor efecte asupra sănătății. Dacă ai întrebări sau preocupări specifice legate de toleranța ta la lapte, nu ezita să ceri sfatul unui medic.
Diferența dintre laptele A1 și A2 se rezumă la tipul de beta-cazeină prezent în lapte și pe potențialul impact al acestei diferențe asupra modului în care laptele este digerat și asupra sănătății. Cercetările pe această temă sunt încă în desfășurare, așa că nu se poate spune că un tip de lapte este mai bun decât celălalt sau că unul anume ar trebui evitat. Ascultă-ți corpul și alege ceea ce ți se potrivește cel mai bine!
Surse:
- Sodhi, Monika, et al. „Milk Proteins and Human Health: A1/A2 Milk Hypothesis”, Indian Journal of Endocrinology and Metabolism, vol. 16, no. 5, 1 Jan. 2012, pp. 856–856, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3475924/, https://doi.org/10.4103/2230-8210.100685. Accesat la 15 Apr. 2025.
- Atli Arnarson BSc, PhD. „A1 vs. A2 Milk — Does It Matter?”, Healthline Media, 17 July 2023, www.healthline.com/nutrition/a1-vs-a2-milk. Accesat la 15 Apr. 2025.
- Bolat, Ecem, et al. „BCM-7: Opioid-like Peptide with Potential Role in Disease Mechanisms”, Molecules, vol. 29, no. 9, 6 May 2024, p. 2161, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11085506/, https://doi.org/10.3390/molecules29092161. Accesat la 15 Apr. 2025.
- Metropulos, Megan. „The Benefits and Risks of A2 Milk”, Medical News Today, 25 July 2017, www.medicalnewstoday.com/articles/318577. Accesat la 15 Apr. 2025.
- Choi, Yonghoon, et al. „The Effect of A2 Milk on Gastrointestinal Symptoms in Comparison to A1/A2 Milk: A Single-Center, Randomized, Double-Blind, Cross-over Study”, Journal of Cancer Prevention, vol. 29, no. 2, 28 June 2024, pp. 45–53, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11215337/, https://doi.org/10.15430/jcp.24.007. Accesat la 15 Apr. 2025.
- Jianqin, Sun, et al. „Effects of Milk Containing Only A2 Beta Casein versus Milk Containing Both A1 and A2 Beta Casein Proteins on Gastrointestinal Physiology, Symptoms of Discomfort, and Cognitive Behavior of People with Self-Reported Intolerance to Traditional Cows’ Milk”, Nutrition Journal, vol. 15, no. 1, 1 Dec. 2015, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4818854/, https://doi.org/10.1186/s12937-016-0147-z. Accesat la 15 Apr. 2025.
- „Review of the Potential Health Impact of β-Casomorphins and Related Peptides”, EFSA Journal, vol. 7, no. 2, Feb. 2009, p. 231r, efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2009.231r, https://doi.org/10.2903/j.efsa.2009.231r. Accesat la 15 Apr. 2025.
Iulian Donici este expert în PR și marketing digital cu o experiență vastă în comunicare și dezvoltarea de strategii de brand, activând în MarComm din anul 2006. Ca PR Manager la Artesana, încă de la înființare, a jucat un rol esențial în creșterea companiei. A coordonat campanii de PR, media și digital marketing, contribuind la creșterea brandului Artesana. Vezi profilul complet
Conectează-te cu Iulian pe Linkedin
- Un premiu, o poveste și o lecție despre educație și curaj - 20 mai 2025
- Românii și-au ales drumul - 19 mai 2025
- Blitz Interview: Conferinta IFS 2025 – Sergiu Multescu, Director General ARTESANA - 14 mai 2025
Citește în continuare
Ți-a plăcut acest articol? Mai avem multe să-ți povestim.
Abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom ține la curent cu cele mai recente știri despre noi și evenimente pe care le organizăm.
Promitem și ne angajăm, conform politicii noastre de confidențialitate, să nu trimitem mesaje nesolicitate și nici nu împărtășim adresa ta cu altcineva. Și te poți dezabona oricând.