28sept.

Bacteriile bune si rolul lor esential in organismul nostru

Jurnal de artizan

Când ne gândim la bacterii, probabil că primul lucru care ne vine în minte, de obicei, este capacitatea acestora de a ne îmbolnăvi. Nu este însă întotdeauna cazul. Dimpotrivă, corpul nostru găzduiește un număr impresionant de bacterii bune, cu rol important în menținerea sănătății organismului.[1][2] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre acestea!

Ce sunt bacteriile bune și unde se găsesc în organismul nostru?

Se estimează că în corpul unui adult sănătos trăiesc aproximativ 100 de trilioane de bacterii bune, majoritatea concentrate în intestin, cunoscute și sub denumirea de probiotice.[1][3]

Probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când se găsesc în cantități adecvate, au efecte benefice asupra sănătății fizice și a stării noastre de bine. Acestea se găsesc în mod natural în anumite alimente, precum iaurtul și alte produse lactate fermentate.[1][2][3]

Tipuri de probiotice

Există sute de bacterii clasificate ca probiotice, dar majoritatea provin din două specii principale: Lactobacillus și Bifidobacterium. Acestea pot fi întâlnite în mod normal în sistemul nostru digestiv, urinar și genital, având un rol crucial în menținerea sănătății noastre.[1][3]

Bacteriile Lactobacillus, de exemplu, ajută la procesarea lactozei și la producerea de acid lactic. Aceste bacterii probiotice sunt esențiale pentru menținerea sănătății sistemului nostru digestiv și joacă un rol important în prevenirea și ameliorarea simptomelor anumitor afecțiuni, cum ar fi diareea și sindromul intestinului iritabil. Pe de altă parte, Bifidobacteriile, care încep să colonizeze sistemul gastrointestinal aproape imediat după ce ne naștem, reprezintă majoritatea bacteriilor bune care trăiesc în intestin și ajută la digestia alimentelor, la sinteza anumitor vitamine și la protejarea organismului împotriva bacteriilor dăunătoare.[1][3]

Menținerea unui număr adecvat de aceste bacterii în organism este esențială pentru menținerea unei sănătăți bune a organismului.[1][3]

Rolul bacteriilor bune în organism

Bacteriile bune:

  • ajută la descompunerea alimentelor și la absorbția nutrienților, prevenind astfel probleme digestive precum constipația sau balonarea;
  • stimulează sistemul imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva infecțiilor și a bolilor;
  • contribuie la sinteza vitaminelor, unele bacterii bune producând vitamine esențiale, precum acidul folic, niacina și vitaminele B6 și B12;
  • ajută la menținerea integrității barierei intestinale, prevenind astfel pătrunderea toxinelor și a altor substanțe nocive în organism;
  • contribuie la prevenirea și reducerea inflamației în organism.[1][2][3][4]

Există cercetări care sugerează că microbiomul intestinal, adică totalitatea bacteriilor bune din intestin, poate interacționa cu creierul și sistemul nervos, precum și cu sistemul endocrin. Aceste interacțiuni pot avea un impact semnificativ asupra sănătății generale, influențând, printre altele, dispoziția, toleranța la durere, acuitatea mentală, oboseala, inflamația, metabolismul, nivelul glucozei din sânge și depozitarea grăsimilor. Totuși, trebuie spus că aceste efecte ale probioticelor sunt încă în curs de cercetare și sunt necesare mai multe studii pentru a le înțelege exact.[1][2][3][4]

Efectele probioticelor sau bacteriilor bune din organism pot varia și în funcție de tipul acestora. De exemplu, Lactobacillus acidophilus poate ajuta la prevenirea și tratarea diareei. Alte tulpini de lactobacili, cum ar fi Lactobacillus rhamnosus GG, Lactobacillus salivarius și Lactobacillus plantarum, au fost studiate pentru potențialul lor de a preveni diverse afecțiuni, inclusiv diareea cauzată de antibiotice sau Clostridium difficile (C. difficile), colicii la bebeluși, infecțiile pulmonare la copiii mici la sindromul de intestin iritabil și colita ulcerativă.[1][2][3][4]

Din categoria Bifidobacteriilor, Bifidobacteria bifidum poate proteja împotriva bacteriilor „rele” și poate ameliora simptomele sindromului de intestin iritabil, iar în combinație cu Lactobacillus acidophilus, poate ajuta la prevenirea eczemei la nou-născuți.[1][2][3][4]

Surse de bacterii bune

Sursele de bacterii bune sunt variate și accesibile, putând fi introduse cu ușurință în dieta zilnică. Printre acestea se numără produsele lactate fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul și brânzeturile maturate. Pentru a beneficia la maximum de proprietățile probiotice, este recomandat să alegi produsele care conțin culturi active atent selecționate.[1][3] Noi îți recomandăm iaurtul Artesana, care conține Lactobacillus Acidophilus și Lactobacillus Bulgaricus. Tot la noi găsești și iaurt cu Bifidus, care are în plus fermenți Bifidobacterium Lactis BB-12. Ca alternativă, îți recomandăm să încerci și sana sau kefirul Artesana.

O altă sursă de bacterii bune o reprezintă alimentele fermentate precum varza murată și murăturile. Fermentarea este un proces natural care transformă zaharurile din alimente în acid lactic, contribuind la creșterea numărului de bacterii benefice.[1][4]

În cazul în care dieta ta nu include suficiente alimente probiotice, o opțiune ar fi suplimentele alimentare. Acestea pot conține diferite tipuri de bacterii bune, precum Bifidobacterium, Lactobacillus sau Saccharomyces boulardii. Alegerea unui supliment depinde de nevoile individuale de sănătate, iar administrarea acestora ar trebui să se facă în conformitate cu indicațiile medicului sau ale unui specialist în nutriție.[1][3][4]

Bacteriile bune sunt esențiale pentru menținerea sănătății optime a organismului nostru, având un rol crucial în digestie, imunitate și chiar în starea noastră de spirit. Prin consumul regulat de alimente bogate în probiotice, precum produsele lactate fermentate, putem susține o floră intestinală sănătoasă și ne putem îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. Nu uita că, înainte de a începe orice nou regim alimentar sau de a lua suplimente, este recomandat să consulți un medic sau un nutriționist.

Bibliografie:

  1. Watson, Stephanie. „Good vs. Bad Germs”, Healthline, 22 Oct. 2012, www.healthline.com/health/cold-flu/good-bad-germs. Accesat la 14 Aug. 2024.
  2. Linares, Daniel M, et al. „Beneficial Microbes: The Pharmacy in the Gut”, Bioengineered, vol. 7, no. 1, 28 Dec. 2015, pp. 11–20, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4878258/, https://doi.org/10.1080/21655979.2015.1126015. Accesat la 14 Aug. 2024.
  3. „Probiotics: What They Are, Benefits & Side Effects”, Cleveland Clinic, 2023, my.clevelandclinic.org/health/treatments/14598-probiotics. Accesat la 14 Aug. 2024.
  4. „The Good Side of Bacteria”, Harvard Health, Feb. 2021, www.health.harvard.edu/staying-healthy/the-good-side-of-bacteria. Accesat la 14 Aug. 2024.
Iulian Donici
Ultimele postari ale lui Iulian Donici (vezi toate)

Citește în continuare

Ți-a plăcut acest articol? Mai avem multe să-ți povestim. 

Abonează-te la newsletter-ul nostru și te vom ține la curent cu cele mai recente știri despre noi și evenimente pe care le organizăm.  

Promitem și ne angajăm, conform politicii noastre de confidențialitate, să nu trimitem mesaje nesolicitate și nici nu împărtășim adresa ta cu altcineva. Și te poți dezabona oricând. 

Distribuie articolul

×